Cum a obtinut asociatia lui Alexandru Cumpanasu un milion de lei ca sa realizeze 3 brosuri in Anul Centenar

Ministerul Culturii a platit 12.000 de lei pentru fiecare pagina, aproape cat salariul lunar al presedintelui Romaniei.

n august 2018, Ministerul Culturii a organizat un concurs de proiecte dedicate Centenarului Marii Uniri. Asociatia pentru Implementarea Democratiei (AID), condusa de Alexandru Cumpanasu, a primit in septembrie 2018 o finantare de 1.000.000 de lei, nerambursabila, pentru proiectul “Romanismul: trecut, prezent si viitor”.

Din aceasta suma, 837.080 de lei au reprezentat drepturi de autor si drepturi conexe, incasate direct de Cumpanasu. Trei tipuri de brosuri care au in total 50 de pagini, realizate de AID pentru Ministerul Culturii si dedicate Centenarului, au costat 604.800 de lei, adica 201.600 de lei fiecare. Brosurile trebuiau sa fie creatii proprii, originale ale asociatiei lui Cumpanasu. In realitate, Ministerul Culturii a platit pentru texte copiate de pe Wikipedia si de pe alte site-uri, inclusiv de pe site-ul Jandarmeriei Romane. Alexandru Cumpanasu, recent anuntat candidat la Cotroceni si ruda de gradul patru cu Alexandra Macesanu, a primit, prin Asociatia pentru Implementarea Democratiei, al carei presedinte este, zeci de finantari de la institutiile statului. In august 2018, Ministerul Culturii si Identitatii Nationale, condus atunci de actorul George Ivascu, a lansat un concurs de proiecte dedicate Centenarului Marii Uniri si realizate de ONG-uri. Din cele 232 de proiecte depuse, 119 au primit finantare. Asociatia pentru Implementarea Democratiei (AID) a primit 1.000.000 de lei finantare pentru proiectul „Romanismul – trecut, prezent si viitor”. Contractul de finantare dintre Minister si AID a fost incheiat pe 6 septembrie 2018 si s-a derulat pana pe 7 decembrie 2018. Banii au fost livrati de Ministerul Culturii in trei transe, in contul asociatiei lui Cumpanasu. Din contul AID, 837.080 de lei (aproximativ 178.000 de euro) au fost virati direct in contul lui Alexandru Cumpanasu, ca venituri din drepturi de proprietate intelectuala, pentru ”realizarea a trei opere”.
loading...
”Operele” sunt de fapt 3 brosuri care, conform contractului, trebuiau sa contina texte dedicate ”omagierii inaintasilor nostri” si nu au avut mai mult de 18 pagini, in total fiind 50: “Portrete ale mentorilor / modelelor poporului roman din perioada 1914 – 1918” – 18 pagini; „Analiza comparativa privind participarea civica a romanilor la realizarea Marii Uniri si in pastrarea identitatii romanesti de astazi” – 15 pagini; „Politica externa a Romaniei in timpul Primului Razboi Mondial si rolul marilor puteri in realizarea Marii Uniri” – 17 pagini.

Din suma totala, de 1.000.000 de lei, tiparirea efectiva a brosurilor a costat, conform devizului aprobat de Ministerul Culturii, 29.514 lei. Pentru prestari servicii au fost alocati 83.712 lei, iar pentru actiuni promotionale si de publicitate, 49.692 de lei. Restul sumei a fost pentru drepturi de proprietate intelectuala si de ea a beneficiat Cumpanasu.

Tot pe 6 septembrie 2018, intre AID si Cumpanasu a fost incheiat un contract de cesiune a drepturilor de autor, pentru cele trei “opere”, acesta fiind introdus ca anexa la contractul de finantare cu Ministerul Culturii. Asta dupa ce, printr-o adresa din 4 septembrie 2018, Cumpanasu, in calitate de persoana fizica, a negociat cu propria asociatie, cerand mai multi bani pentru brosuri: “Stimata Doamna Baltag, va comunic faptul ca onorariul pe care il solicit pentru realizarea operelor este in cuantum de 660.000 lei”, respectiv cate 220.000 pentru fiecare brosura. “Doamna Baltag” este Simona-Gabriela Baltag, sotia lui Cumpanasu. Dupa negociere, Simona Baltag si-a ”convins” sotul sa mai lase din pret: “S-a convenit ca domnul Cumpanasu Alexandru sa realizeze cele 3 opere pentru o remuneratie in cuantum de 604.800 lei, respectiv 201.600 lei pentru fiecare opera in parte”.

604.800 de lei pentru 50 de pagini inseamna putin peste 12.000 de lei pentru fiecare pagina. Salariul lunar al presedintelui Romaniei, incasat in 2018, a fost de 13.758 de lei.

Cele trei “opere” sunt, de fapt, texte preluate din mai multe surse, printre care: Wikipedia, Google, volumul “O scurta istorie ilustrata a romanilor”, de Neagu Djuvara, historia.ro, site-ul Jandarmeriei Romane, site-ul ziaristionline.ro. Timpul de elaborare a celor trei opere, prevazut in contract, a fost de doua luni de la data semnarii contractului.

In doua luni, Cumpanasu a elaborat cele trei ”opere” cu copy / paste si a facut doar mici modificari la textele preluate. La bibliografie, a indicat de unde a luat texte, dar unele surse pe care le-a folosit Cumpanasu aveau preluat un text de pe un site care cita drept sursa Wikipedia. In brosura “Portrete ale mentorilor / modelelor poporului roman din perioada 1914 – 1918”, fragmentul despre Regina Maria este copiat de pe site-ul Reginamaria.ro, la care a schimbat doar 4 cuvinte. “Maria Alexandra Victoria, Printesa de Edinburgh, nepoata a Reginei Victoria a Angliei si a Tarului Alexandru al II-lea al Rusiei, a devenit la 17 ani consoarta Printului mostenitor Ferdinand al Romaniei si apoi, in 1914, Regina Maria a Romaniei. Regina Maria a parut sa inteleaga (Cumpanasu a scris ”a inteles”, n.r.) responsabilitatea monarhilor si conducatorilor lumii si si-a asumat-o din toata inima (Cumpanasu a adaugat ”responsabilitati pe care si le-a asumat din toata inima” – n.r.), inca de cand a sosit in tara ei adoptiva. Ea a ajuns sa cunoasca (Cumpanasu a adaugat ”in scurt timp” – n.r.) poporul roman, cultura sa, obiceiurile sale, regiunile sale rurale si, mai presus de toate, aspiratiile sale, care au devenit si ale ei.

loading...
Inca de la inceput, Regina Maria s-a implicat activ in viata politica, avand intalniri cu ministri si diplomati si sustinandu-si fervent punctele de vedere. Observand interesul tinerei principese fata de problemele tarii, Regele Carol I si Principele mostenitor Ferdinand au numit-o pe Maria comandant onorific al Regimentului 4 Rosiori (cavalerie). Maria a purtat cu mandrie uniforma militara si s-a implicat activ in toate actiunile pe care Regimentul 4 Rosiori (denumit mai tarziu Regimentul 4 Rosiori „Regina Maria”) le-a desfasurat. Devenita regina odata cu accederea la tron (Cumpanasu a inlocuit accederea cu ”urcarea” – n.r.) a principelui Ferdinand, la 11 octombrie 1914, dupa moartea regelui Carol I, la putin timp dupa izbucnirea Primului Razboi Mondial, Regina Maria a dedicat cu generozitate timp si energie, soldatilor raniti pe front si bolnavilor de tifos si holera. Regina a coordonat colaborarea cu Crucea Rosie, a organizat spitale de campanie si a strans fonduri pentru serviciul de ambulanta. Astfel, a ajuns sa fie cunoscuta drept ”mama ranitilor” sau ”Regina soldat”.”

Situatia se repeta si in cazul celorlalte portrete incluse in brosura semnata de Alexandru Cumpanasu, difera doar sursele de inspiratie. Portretele lui Liviu Rebreanu si Camil Petrescu, de exemplu, sunt copiate de pe Wikipedia. In Wikipedia: “Liviu Rebreanu (1885 – 1944) a fost un prozator si dramaturg roman, membru titular al Academiei Romane. In brosura lui Cumpanasu: “Liviu Rebreanu (1885 – 1944) a fost un prozator si dramaturg roman, dar si membru titular al Academiei Romane”. In Wikipedia: “Camil Petrescu a fost un romancier, dramaturg, doctor in filozofie, nuvelist si poet. El pune capat romanului traditional si ramane in literatura romana, in special, ca initiator al romanului modern”. In brosura lui Cumpanasu: “Camil Petrescu a fost un reputat romancier, dramaturg, dar si doctor in filozofie, nuvelist, poet si membru titular al Academiei Romane (din 1948). El a pus capat romanului traditional si a ramas recunoscut in literatura romana ca initiator al romanului modern”.

Continuarea aici.

Comenteaza articolul

comments

Despre Edi Bumbescu

facebook-profile-picture
Contact: office@yabbmusic.ro