Victor Socaciu a murit. Fosta sotie, Marina Almasan, un ultim omagiu

Victor Socaciu s-a stins la 68 de ani.

Familia lui Victor Socaciu a primit o veste crunta in urma cu cateva momente. Artistul s-a stins din viata pe patul de spital, la 68 de ani. Fosta lui sotie, Marina Almasan, a transmis un mesaj emotionant pe retelele de socializare, in memoria artistului.

Vestea ca Victor Socaciu s-a stins din viata a fost data chiar de catre fosta lui sotie, pe retelele de socializare. Marina Almasan nu-si poate reveni din soc, de cand a aflat ca tatal copilului ei a decedat: „Ii sunt alaturi fiului meu, Victor, intr-un moment greu al vietii sale.

Pierderea parintelui inseamna, pentru un copil, pierderea uneia din cele doua aripi, pe care le primim fiecare, la venirea pe lume. Ii vor si NE vor ramane amintirile frumoase ale familiei noastre, imbracate in cantecele sale nemuritoare, care vor continua sa-i bucure pe cei ce i-au pretuit muzica.

Drum lin, spre stele, Victor Socaciu, unde iti doresc sa-ti gasesti pacea si linistea. Fiul nostru, Victor Socaciu, va continua sa-ti poarte numele. Si, daca aici, pe pamant, te-au indepartat de el, poate de acolo, de sus, ii vei veghea mersul prin viata, alaturi de mine, de aici, de pe pamant…Iti multumesc pentru cantecul pe care, candva, intr-o alta viata, mi l-ai daruit.” , a scris Marina Almasan, pe contul ei de Facebook.

Victor Socaciu s-a nascut pe 14 ianuarie 1953, la Brasov. El a fost unul dintre cei mai renumiti artisti de folk din tara noastra. Intr-o scurta descriere autobiografica, fostul sot al Marinei Almasan dezvaluia cum a inceput pasiunea lui pentru muzica, acum 49 de ani: „Atractia mea fata de folk a inceput in anul 1972, cand l-am auzit la radio pe Mircea Florian cantand. El a fost cel care mi-a atras atentia asupra folk-ului autohton.
Mai citeam despre folk in revistele din acele vremuri. Si am inceput sa scriu si eu cantece. Cred ca era locul in care ma puteam desfasura cel mai bine. Cand eram in liceul, scrisesem un cantec care se numea „Frizerul”. Asta ca reactie la faptul ca directorul scolii, de cate ori faceam un pocinog, ne tundea pe toti. Asta era masura disciplinara pe care o lua. Si eu am scris atunci cantecul „Frizerul” si, bineinteles ca am devenit figura centrala a liceului, fiindca era chiar un act de curaj sa protestezi pe vremea aceea, si mai ales, sa dai in director sa sa-l iei la misto.

Ori folk-ul era tocmai reactia la tot ce se intampla in jur, la bine si mai ales la rau. Si mi se potrivea ca o manusa genul asta. Si am scris cantece care circulau in mediul universitar brasovean. Exista atunci moda cenaclurilor, iar la Brasov se infiintase Cenaclul Dacia-Felix, inainte chair sa apara Cenaclul Flacara. Si cantam atunci un cantec care avea ca refren „va veni o zi, cand fiecare va simti ca a devenit o tinta”…”, se arata in biografia lui Victor Socaciu, postata pe site-ul sau.

sursa: wowbiz.ro

Comenteaza articolul

comments